Radu Gyr

Contraste

Din cerc m-alung, în cerc mă-nchid,
mă zăvorăsc şi mă resping;
Întunecat şi translucid,
străluminez ca să mă sting.

Un cerc în minus, altu-n plus,
mereu le sparg, mereu le-nscriu.
Cu paşi ologi şi fruntea sus
calc prea devreme-n prea târziu.

Sfărâm un ciob, m-agăţ de-un fulg,
şi, rupt de-odgon, cu-n lanţ mă leg.
Eu singur aripa mi-o smulg
şi-mi creşte-n loc un zbor întreg.

Virgil Carianopol

Contraste

Sunt bucurii care-ntristează,
Sunt întristări ce fericesc,
Sunt zile fără de lumină
Și nopți adânci ce strălucesc.

Sunt adevăruri ce doboară
Și sunt minciuni care ridică,
Sunt împărați, atotputernici
Ce însă tremură de frică.

Sunt vieți ce-au strălucit în viață,
Dar când s-au stins parcă n-au fost,
Palate care nu pot ține
Cât o cocioabă adăpost.

Sunt oameni albi pe dinafară,
Dar negri în adâncul lor
Și negri în afară, negri,
Da-n ei de-un alb strălucitor.

Sunt dulciuri ce-amărăsc ca fierea,
Dar și amaruri ce-ndulcesc
Sunt nedreptăți care îndreaptă,
Dreptăți care nedreptățesc.

Sunt multe contradicții, multe:
Sunt uri adânci ce nasc iubiri,
Sunt suferinți ce-aduc lumină
Și fericiri nefericiri!...