George Ţărnea

Confesiuni în galben efemer

Ni se desprinde vag din amintire
o vară prăbuşită sub castani
şi-un iarmaroc romantic de potire
adăpostind isolde şi tristani

dantele moi de galben în derută
cad peste vârsta zidurilor lungi
când grea de aur toamna îmi sărută
pustiile armuri de nibelungi

şi-n roşu blând îmi leagănă un flaut
acorduri vechi de abur efemer
abia desprins dintr-un poem de Plaut
sau dintr-un imn războinic de Homer

adun confesiuni sub tâmpla stângă
sub tâmpla dreaptă cerul boreal
trecând uşor cu sufletul pe lângă
acest sărut din toamnă ireal.

 

Eugen Jebeleanu

Și viața

Şi viaţa care merge înainte
şi fǎrǎ tine, şi fǎrǎ tine, şi fǎrǎ tine
triumfǎtoare viaţǎ pe ruine,

pe oase şi pe pǎrul tǎu de lunǎ,
pe ceea ce a fost şi nu e,
pe ceea ce coboarǎ, pe ce suie,

pe ceea ce nici nu ştim dacǎ e,
pe ceea ce nici nu ştim dacǎ a fost,
şi cu ce rost, şi cu ce rost, şi cu ce rost,

pe ceea ce ai vrea sǎ întorci şi nu se poate,
pe ceea ce-i aproape şi-i departe,
pe ceea ce desparte.