George Ţărnea

Atlasul lumii cunoscute

Câtă alergătură de la o zare la altă zare,
Câtă cuprindere, câtă vânzare,
Cât întuneric şi câtă lumină,
Câţi părinţi scăpătaţi, câtă lume senină,
Câte guri de hrănit, câte frunţi înfierate,
Câte gropi de gunoi, câte gânduri curate,
Câtă orbească uitare şi câtă cunoaştere,
Câtă viaţă umilă, câtă falnică naştere,
Câte coase prea vechi, câtă iarbă prea nouă,
Câţi copii de pripas, câte boabe de rouă,
Câte biete statui retopite să poarte
Câtor alţi muritori amintiri fără moarte,
Cât pământ vlăguit, cătă miere în faguri,
Câte uşi de lăsat, de trecut câte praguri,
Cât mister solitar, câte stoluri de vrăbii,
Câte ultime căi pentru câte corăbii,
Câţi nebuni rânduiţi la-mpărţirea de pâine,
Câte visuri de ieri, câte lacrimi de mâine,
Câtă dragoste-n van, câtă ură fecundă,
Câţi poeţi care-apun din secundă-n secundă,
Câte noduri la sfori - după dogme şi caste -
Câte strimte ieşiri din războaie prea vaste,
Cât blestem aruncat din amvonul iertării,
Câţi prieteni pierduţi şi lăsaţi depărtării,
Cât puţin adevăr la minciuni cât de multe,
Câtă vorbă de duh, câte scopuri oculte,
Câte case pustii, câţi bolnavi de candoare,
Câtă linişte-n plâns şi cât râs care doare,
Câţi soldaţi prăbuşiţi cu privirea-n ţărână,
Câte munci de-mplinit pentru somnu-ntr-o rână,
Câţi copaci condamnaţi la uscare-n picioare,
Câtă ceaţă, câţi nori, câte jocuri, cât soare.