Peisaj alb
Tâmpla pădurii albite, - narcotic.
Privirea mea ameţeşte. Mă doare
locul zăpezii-ntrerupte de altă,
neaşteptată, străină, culoare.
Ridică-mă şi poartă-mă pe braţe,
atât de-nalt, cât ochiul să nu mă vadă.
Frică îmi e să nu aud cum umbra-mi
cu zgomot se prăvale în zăpadă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu