Dinu Ramură

Târziu

Cad frunze-ngălbenite
Pe drumul ruginit,
Şi-n zborul lor le-asemăn
C-un suflet părăsit.
De-aceea al lor freamăt
Nu pot să-l mai ascult,
Tu vii de-abia acuma,
Eu am plecat de mult.

De calci pe frunze moarte
Şi-ţi mai răsar în gând,
Alungă-mă din minte,
Căci nu mai viu nicicând:
S-au dus acele clipe
Din vremea de demult,
Tu te gândeşti acuma
Eu te-am uitat de mult.

Nesocoteai iubirea,
Azi o cunoşti şi-o ştii,
De-ţi vine-n gând tăcerea
Cărărilor pustii,
Pustii îţi vor rămâne
Ca-n vremea de demult;
Zadarnic mă mai cauţi:
Eu am plecat de mult.

Al păsărilor cântec
Ascultă-l tu de-acum,
Privind cum cade frunza
Atât de tristă-n drum;
Eu nu mai sunt în stare
Să pot să mai ascult:
Încearcă de mă uită...
-Eu te-am uitat de mult.