Florile culese în pahare plâng
Şi visând la fluturi, la livezi cu soare
Florile culese în pahare mor.
Tristele potire picură-aşa jalnic
Pete de lumină.
Lunca toată crede că sunt doar petale.
Numai eu ştiu însă că sunt lacrimi grele,
Sfărmături de suflet.
Un bondar le-aduce veşti de la surori.
Creşte nostalgia veştedelor flori.
Florile culese, florile de câmp
Mor de nostalgie, mor visând la fluturi,
La livezi, la soare.
