Sacoul vechi
De mulţi ani port acest sacou.
De vechi ce e, s-a ros uşor.
Invit la mine un croitor
şi să mi-l coasă-l rog, din nou.
Şi-i spun zâmbind cu înţeles:
"Croieşte, taie în alt fel
căci arta unui nou model
prevestitoare-i de succes."
Eu am glumit, i-adevărat,
dar el lucrează acest model
prea grav şi se frământă-n el,
că a greşit. Ce om ciudat!
O grijă singură ar fi
în zelul muncii lui, tacit,
ca eu s-arăt că-s fericit
cu-acel sacou. Cât voi trăi.
El doar de-atât are habar:
odată cu acest sacou
voi crede-n dragostea-ţi din nou...
Nici pomeneală! Ce bizar!
