Se afișează postările cu eticheta Tania Eshaghoff. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Tania Eshaghoff. Afișați toate postările

marți, 12 iulie 2011

M. Paleologu


În taină

Un farmec nou mă împresoară
De câte ori te văd că vii;
Şi azi, ca şi întâia oară,
Uimit şi lung te voi privi.

Căci îmi trezeşti din vremi trecute
Parfumul moartelor iubiri...
Zadarnic ţi-aş mai spune: du-te,
Tu, blând izvor de năluciri.

Cum din aducere aminte
Răsar părerile de rău,
Ca o lumină dulce-n minte,
Mă mângâie doar chipul tău.

O tainică iubire naşte
În minte, şi tu nu o ştii,
Nici cum visez nu vei cunoaşte,
La tine-n serile pustii.

Pe lângă dorul ce m-apucă
Fără să-l bănui, ai să treci:
Parfum de flori ce se usucă
Uitate-n colţuri pe poteci...


miercuri, 20 octombrie 2010

Elena Liliana Popescu


Clipa aceea

Câteva cuvinte, ţi-ai spus,
doar câteva cuvinte, şi ai creat
o întreagă istorie, al cărei prezent
este deja ieri, aşa cum mâine
va fi doar trecutul aceluia
ce-l va lăsa în urmă, pierdut
pentru totdeauna…

Doar un cuvânt, îţi spui,
doar un cuvânt, şi te-apropii
în drumul tău de nebănuitul pas
spre necunoscut, fără să te sperii
de gândul acela care eşti şi nu eşti
tu, de clipa aceea în care poţi să fii
şi eşti…


marți, 19 octombrie 2010

Gabriela Melinescu


A scrie

Când scriem trebuie
să păstrăm distanţa
faţă de ce s-a întâmplat
în cuvinte

Ca atunci când
salvezi un om
de la înec:
Trebuie să-l ţii pe acela
strâns
dar nu prea aproape de tine,
ca să nu te poată trage
şi pe tine cu el
în adânc...


Gabriela Melinescu


Cântec

Ce singuri suntem pe pământ,
eu la un capăt, tu la celălalt,
ca pe un galben balansoar,
tu în adânc, eu în înalt...
Prea mult mă ții în sus,
și am văzut atâtea asfințituri și mi-e dor
picioarele să-mi lunec pe pământ
ca avioanele-amețite după zbor.
Sau ai plecat demult și ai lăsat
o piatră, asemeni trupului de grea,
și-aștept la capăt de pământ
să înfrunzească verzi silabele pe ea.