E noaptea în care clopotniţele iau foc De la dangătul clopotelor Fluturând ca nişte mari flăcări când pier. Glorie, glorie care se-ncheie, Sunet şi vuiet, scânteie Şi scapăt, Lumină lină ce se consumă Şi se face scrum Pe pământ şi în cer E noaptea-soroc În care totul se ia de la capăt: Du-mă Acum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu