Mai e timp de-o ţigară
Şi de-un rest de cafea
Să iubeşti o femeie,
Sa te laşi prea zidit în biserici
Să afle toată lumea
De ea,
Sau să pui lângă poartă
Patru meri, ca să fie
Acolo,
De-o trece pe drum careva...
Trec anii la fel cum dispare-o stafie pe care
N-o cheamă nicicând
Careva.
Şi de-un rest de cafea
Să iubeşti o femeie,
Sa te laşi prea zidit în biserici
Să afle toată lumea
De ea,
Sau să pui lângă poartă
Patru meri, ca să fie
Acolo,
De-o trece pe drum careva...
Trec anii la fel cum dispare-o stafie pe care
N-o cheamă nicicând
Careva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu