Adrian Păunescu

Nici o carte

De când ai plecat departe,
Mă gândesc să scriu o carte,
Dar de-aici şi pân' la tine
Nu se merge, nu se vine.

Pot să îţi fiu supus paharnic,
Tot ce-ţi scriu, îţi scriu zadarnic,
Şi de-ar fi să-ţi mai ajungă
Cartea mea de cale lungă.

Mila ta eventuală
M-ar atinge ca o boală,
Nişte lacrimi de la tine
Nu mi-ar face nici un bine.

Poate-ar fi o terapie,
Daca te-aş putea descrie,
Dar mă ţine, mă reţine
Dorul propriu-zis de tine.

Orice literă-i o rană
Şi-o-ncercare inumană
Şi nu poate nici o carte
Să te-ajungă până la moarte.