Plajă
Dorm, să nu mă uit la tine,
Şi-am să uit ce-mi spui acum,
Alb-albastru somnul cere
Să dispar şi să te uit.
O sprânceană îmbrânceşte
Fruntea ca pe-un glob de aur.
Cald se face înăuntru
Şi se vede pe reflexe
Ars aproape, orb de tot,
Ochiul meu privit de lacrimi.
Mă ridic de lângă tine
Ca un trup de lângă umbră.
Nu ştiu, nu ştiu, mâna-i vie
Sau călcâiul atingând
Axe dulci de simetrie?
Constanţa Buzea, LA RITMUL NATURII, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966
RăspundețiȘtergere