Pe lespezile apei
Vară şi maci.
Ciudată încălecare, încălcare de anotimpuri.
Largul mării mă refuză,
n-are chef să-mi netezească ridurile
- eu totuşi, intru gâfâind în adâncime,
apoi îmi târ'i picioarele,
pe lespezile apei,
în faţa mea, refuzul luminos
dar eu vin înot, greoaie, încăpăţânată,
cu şolduri vâscoase
şi braţe slabe de înger,
cu ghiulele la glezne
cu o cireaşă bătrână în gură
cu un mac veşted în ureche.
Vârsta dintâi
e interzisă
prin
Lege.
Vâslesc spre negaţie.
Nina Cassian, DesFacerea lumii, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997
RăspundețiȘtergere"Şi dacă e dezamăgită carnea
(de fapt, strivită, ruptă în bucăţi)-
rămâne Duhul
alcoolul verde
al fructului ce-am fost cândva...
Citeşte-mi cartea
şi-mbată-te
de-aroma cărnii mele"