E un singur salcâm
la hotar de tărâm,
lângă da, lângă nu,
între mine şi tu.
E o singură câmpie
între noi şi baladă,
între stele şi ploi,
între visuri şi noi.
E un singur cuvânt
între nori şi pământ,
între noapte şi zi,
între a fost şi va fi.
Şi salcâmu-i uscat,
şi pe câmp a-nnoptat.
Doar cuvântu-i ştiut,
şi cuvântu-i tăcut.
