Unde e dragostea mea?
Poate aţi văzut-o coborând munţii înalţi,
Pletele ei poate erau crengile brazilor
Pierdute spre cer -
Ochii ei stelele zăpezilor,
Spuneţi-mi voi, prieteni, unde e dragostea mea?
Dragostea mea şi-a rătăcit paşii
Peste izvoarele-nsetate de viaţa ei,
De arborele trupului ei.
A trecut inima ei ca un imn al focului
Lângă treptele de granit, lângă peşteri,
Peste pădurile pline de sălbăticie.
Prieteni, spuneţi dragostei mele
Despre singurătate, despre munţi şi vânturi,
Despre zilele care nu se întorc vreodată,
Dar s-o încercuiţi cu lanţurile mele,
Cu sufletul meu.
