" Trecut-au anii ca norii lungi pe şesuri "...
(Mihai Eminescu)
Trecut-au ani, ca peste şesuri norii...
Dar, uneori, când ramurile lunii
ne bat în geam cu zarzării şi prunii,
din zări adânci, aşa cum vin cocorii,
se-ntorc, foşnind, şi anii...Iată unii
ne fulguie cu liniştea ninsorii,
alţii ne-aduc mireasma din victorii,
iar alţii numai geamătul furtunii.
Sub calda amintirilor povară,
ce freamăt dulce tremură-n odaie?
O lacrimă surâde şi coboară,
un zâmbet plânge, umerii se-ndoaie
şi timpul creşte...Anii ne-mpresoară
şi luminăm de sfânta lor văpaie...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu