Din cărţi furate lămpilor de ieri
ai strâns zădărnicie şi îndoială;
din vis, de unde vii cu mâna goală,
n-ai scos decât înfrângeri şi căderi.
Din aripi vechi, un pumn de rumeguş,
din anii duşi, sămânţă de cucută,
şi totuşi pui pe umbra ta pierdută
o dulce moliciune de arcuş.
Şi prefăcând în clipe de parfum
şi spini trecuţi şi lacrimă uitată,
tot ce-a fost ieri c-un zâmbet ierţi acum
şi parc-ai vrea să fie înc-o dată...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu