joi, 30 iunie 2011

Daniela Crăsnaru


Lied

Somn de lucruri uitate sub apă,
subţirele mâini se desprind de pe clape
Căutăm vălurind oglinzile, aspre
de atâta privit de aproape...

Ne-ntoarcem în umeri ca-n prădate veştminte
"ceară de plete, pe glezne" - îmi spui -
mi-e trupul atât de înalt în cuvinte
că ne vorbim cu păsări şi statui.

Tâmplă a sângelui istovindu-ne umbra
azi-cea-de-ieri - albită cădere
nu ne mai vrea, nu ne mai clatină
abur de rugă şi de tăcere...


Un comentariu: