Pădure verde, pădure deasă
Pădure verde, pădure deasă,
cea mai adâncă, cea mai frumoasă...
Şi trece-o vară cu dor pribeag...
Şi nu mai vine cine mi-e drag !
Pe o cărare demult uitată
se plimbă luna însingurată...
Adoarme puiul pe ram de fag...
Şi nu mai vine cine mi-e drag !
O frunză verde îngălbeneşte,
Vântul o smulge, o prăpădeşte...
Se-aşterne bruma pe mal de lac...
Şi nu mai vine cine mi-e drag !
Pădure mamă, pădure soră...
Doru-i de-o viaţă, ci nu de-o oră...
Iar viaţa trece, troiene cad...
Şi nu mai vine cine mi-e drag !
Dumitru Matcovschi (n. 20 octombrie 1939, satul Vadul-Raşcov, judeţul Soroca) este un poet din Republica Moldova, care a fost ales ca membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a fost unul din pilonii mișcării de renaștere națională la începutul anilor 1990.
RăspundețiȘtergereS-a născut în comuna Vadu-Raşcov, jud. Soroca, în familia plugarilor Leonte şi Eudochia.
După studiile primare şi secundare, în 1956 devine student la Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chişinău, facultatea "Istorie şi Filologie". Ultimul an de studii (1960-1961) îl are la Universitatea de Stat din Chişinău din cauza fuzionării acestor două instituţii universitare. În anii 1966-1970 a fost redactor-şef adjunct la saptămînalul "Cultura".
Debutul editorial se produce în 1963 prin placheta de versuri "Maci în rouă". În 1969 apare volumul de versuri "Descîntece de alb şi negru", care imediat după apariţie este interzis de cenzura sovietică, considerat subversiv. Cartea, în varianta iniţială, aşa şi nu a mai văzut lumina tiparului. Urmează o rodnică perioadă de activitate literară. Opera lui Dumitru Matcovschi o demonstrează plenar.
Un moment tragic era cat pe ce sa-i curme viaţa la 17 mai 1989, fiind strivit de un autobuz. Se presupune că accidentul fusese unul organizat, avînd în vedere tumultul de evenimente de deşteptare naţională din perioada dispariţiei Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti şi proclamării independenţei de Uniunea Sovietică. Urmează o lungă perioadă de recuperare fizică şi morală, la Chişinău, Moscova şi Bucureşti. Suportă peste douăzeci de intervenţii chirurgicale. Condiţia fizică şi vigoarea bărbătească de înainte îi este redusă de paralizie. Suferinţa nedreaptă însă i-a călit şi mai mult conştiinţa.
În anii de avînt ai mișcării de eliberare națională (1987-1989) s-a manifestat ca publicist redutabil. Tot atunci a revigorat revista "Nistru", în 1988 schimbîndu-i denumirea în "Basarabia" și fiind redactorul-șef al acestei publicații pînă în 1997.
Este recunoscut pe plan internaţional de critica literară drept unul din marii poeţi ai Republicii Moldova.
De-a lungul anilor a editat peste 50 volume: poezii: Melodica, Grîul, Axa, Patria, Poetul şi balada, Tu, dragostea mea, Veşnica toamnă, proză: Duda, Bătuta, Toamna porumbeilor albi, Focul din vatră, dramaturgie, inclusiv în limbile rusă şi lituaniană, piese de teatru: Preşedintele, Piesă pentru un teatru provincial, Pomul vieţi, Ion Vodă cel Viteaz, Sperietoare, Tata.
În 1993 are loc premiera filmului televizat de lung metraj "Troiţa". În acelaşi an are loc premiera spectacolului "Destinul", după piesa "Ioan Vodă cel Viteaz" de D. Matcovschi, la Teatrul Naţional "M. Eminescu" din Chişinău.
Un compartiment bogat al poeziei matcovschiene îl constituie lirica de dragoste. Sinceritatea sentimentului, simplitatea monologului autoricesc, sonoritatea imaginilor, puritatea și valoarea etică a mesajului comunicat de scriitor asigură textelor lui o originalitate excepțională, care n-a putut să nu se bucure de atenția compozitorilor. Multe din poeziile sale au fost puse pe note şi au devenit şlagăre de la chiar prima audiţie, de compozitori ca regretaţii Ion Aldea-Teodorovici şi Petre Teodorovici precum şi de Eugen Doga, Mihai Dolgan, Mircea Oţel, Constantin Rusnac. La ora actuală numai Grigore Vieru poate concura cu el în privința contribuției la dezvoltarea cîntecului de estradă est-prutean.
Liceul din comuna Vadul-Raşcov, de la 1 septembrie 2003, poarta numele poetului Dumitru Matcovschi.
Sursa : http://istoria.md/articol/527/Dumitru_Matcovschi,_biografie
"De la mamă provine cuvântul matern, o altă permanentă a universului tematic matcovschian. În creaţia lui Dumitru Matcovschi graiul nostru are un specific inconfundabil, pe care poezia "Limba maternă" îl redă prin detalii concrete şi concludente, ca "busuiocul", "dorul", "doinele", "codrii", "balada", "mioară", "luceafărul".
RăspundețiȘtergereMetaforele izvorând firesc din textul alcătuit din cuvinte neaoşe au armă folclorică, merg drept la inima cititorului îndrăgostit de tot ce e al nostru, frumos şi nemuritor."
(Ion Ciocanu)
"Devenind de la o carte la alta unul dintre cei mai populari scriitori ai Basarabiei, Dumitru Matcovschi rămâne în poezia sa fidel propriului stil pe care l-a cultivat cu răbdare şi responsabilitate într-o vreme când a lucrat în interiorul limbii române; a potrivi cuvintele redându-le strălucirea originară, înseamnă să contribui la salvarea fiinţei naţionale."
RăspundețiȘtergere(Nicolae Popa)
Sufletul meu iti multumeste. Frumoasa si roditoare lucrare faci tu aici, adunand cu migala si ilustrand sonor fiecare picatura de Poezie...
RăspundețiȘtergereMultumesc si eu, Elia ! Te mai astept, cu drag...
RăspundețiȘtergere